Invatarea pe tot parcursul vietii in context

Invatarea pe tot parcursul vietii in context

Memorandumul asupra Învăţării pe tot parcursul vieții
Ştim cu toţii că discursul referitor la învăţarea pe tot parcursul vieţii este unul de actualitate, cu focus pe caracteristici şi puncte de interes în funcţie de context dar şi de obiectivele stabilite, mai ales atunci când reflectăm asupra parcursului nostru de dezvoltare pe diferite planuri (personal şi profesional). Sunt de interes două perspective asupra educaţiei: una care face referire la etapele de educaţie şi formare (cicluri sau stadii), şi cealaltă care pune accentul pe cele trei tipuri complementare de educaţie: formală, nonformală şi informală. În acest sens, în anul 2000 apărea Memorandumul asupra Învăţării pe tot parcursul vieții. Acesta venea să propună şase mesaje cheie cu obiective specifice, dintre care două subliniază importanţa asigurării procesului de învăţare pe tot parcursul vieţii din perspectiva încurajării inovaţiei în predare şi învăţare şi o mai bună valorificare a învăţării şi utilizare a rezultatelor dobândite în cele trei contexte: formală, nonformală şi informală.


Strategia Europa 2020

Tot în această direcţie, a discursului la nivel european despre educaţie, învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost considerată un element cheie al strategiei de a transforma Europa în „cea mai competitivă şi dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere” până în anul 2010 - sintagmă preacunoscută ca obiectiv principal al Strategiei Lisabona (din martie 2000, revizuită ulterior). Pentru că este nevoie de eforturi susţinute ale statelor membre şi de o continuitate a viziunii în acest sens, strategia UE – Europa 2020, vede în Europa o „economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”, iar din perspectiva educaţiei, descrie ţinte ce vizează „reducerea abandonului şcolar la sub 10% şi creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani” în anii ce urmează.

Importanţa acordată educaţiei şi formării în contextul actual se reflectă şi în Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale - ET 2020, continuatorul ET 2010. Acesta include patru obiective strategice, dintre care două descriu importanţa învăţării permanente, mobilităţii şi „îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării”, cu accent pe competenţele cheie. În acest sens, Concluziile Consiliului privind rolul educaţiei şi formării în cadrul punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020, evidenţiază faptul că „educaţia şi formarea profesională (EFP) au un rol-cheie prin asigurarea unor competenţe şi aptitudini relevante şi de înaltă calitate” (Procesul Copenhaga). În acelaşi timp două iniţiative majore - Tineret în mişcare şi O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă - subliniază aspecte legate de competenţe şi contextele de formare (o mai mare validare a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale pentru o mai bună inserţie a persoanelor pe piaţa muncii), precum şi de procesul de tranziţie între diferite niveluri (educaţie, formare şi/ sau muncă).

De-a lungul timpului, pentru susţinerea acestor obiective, au fost dezvoltate şi puse la dispoziţia statelor membre şi a cetăţenilor acestora o serie de instrumente referitoare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii, cu accent pe mobilitate şi competenţe, printre care: Cadrul european al competenţelor-cheie, Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, sistemele europene de credite transferabile din învăţământul superior şi profesional, documentele Europass etc.; dar şi accesul la informaţii referitoare la sistemele de educaţie şi servicii complementare, prin intermediul diferitelor reţele (ex. Euroguidance, Eurydice).


Legea Educaţiei Naţionale

Noua Lege a Educaţiei Naţionale (nr. 1/ 2011) vine să susţină şi să facă accesibilă atingerea obiectivelor europene în domeniul educaţiei şi prin intermediul unor conţinuturi dedicate în mod explicit aspectelor referitoare la importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii. Aceasta este definită drept: „totalitatea activităţilor de învăţarea realizate de fiecare persoană pe parcursul vieţii în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională” (art. 328 (2)), la toate nivelurile de educaţie şi formare (ex.: timpurie, preuniversitară, învăţământul superior, educaţia şi formarea adulţilor) la care o persoană se regăseşte într-un anumit moment. În ceea ce priveşte decizia şi implicarea în raport cu procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii, deţin roluri cheie o serie de actori, precum: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cel al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, dar şi alte autorităţi de tipul Autorităţii Naţionale pentru Calificări, centrele comunitare de învăţare permanentă, partenerii sociali şi instituţiile şi organizaţiile cu rol de sprijin şi promovare.

Adaugat de vlad la 07-11-2012 16:17:31
Editat de Andrei Popescu la 04-12-2012 15:09:17
Iti place? Da un
Placut de 13 persoane
7672 vizualizari

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122)

Filename: Unknown

Line Number: 0

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp)

Filename: Unknown

Line Number: 0