Un alt fel de Storytelling

Mai jos gasiti o serie de variatiuni derivate si/sau legate de Storytelling.


Storycollecting


In loc de a propune o poveste, exista metoda Storycollecting prin care naratorul creeaza povestea cu ajutorul publicului. Urmand etapele naratiunii (expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant si deznodamant) naratorul faciliteaza doar crearea povestii, eroul, puterile lui si probele prin care acesta trebuie sa treaca fiind create cu ajutorul participantilor. Se aseamana cu unele exercitii de improvizatie, pornind de la particiapanti si construindu-se cu ajutorul acestora.

Pentru ca procesul sa fie unul constructiv, prima idee oferita de public este cea acceptata. In momentul in care se cere un nume pt eroul principal, prima sugestie este cea acceptata. In acest fel povestea este creata treptat, fara conflicte referitoare la anumite aspecte. Mai jos gasiti un exemplu, in acest material video:

                                                                   


Storywriting sau Digital Storytelling

Este foarte important sa incurajam nu doar trasmiterea povestilor cunoscute ci si crearea de noi povesti. Astfel, se pot crea personaje noi, povesti noi, sau chiar recrea unele cunoscute deja.
 
Urmarind linkul de mai jos aveti o lista cu sfaturi in crearea povestilor: http://aerogrammestudio.com/2013/03/07/pixars-22-rules-of-storytelling/

Digital Stroytelling se refera la utilizarea mijloacelor media in crearea povestilor. O definitie a acestui tip de storytelling:
 
                                                                     
 
 
Un exemplu foarte bun de utilizare a acestei metode in context social il reprezinta scurt metrajul realizat  in cadrul proiectului Jurnalism Creativ pentru Democratie, implementat de Go Free - Asociatia pentru Sprijinirea Societatii Civile si finantat de programul Tineret în Actiune:

                                                                     


Pentru a intelege procesul de invatare prin care au trecut cei care au realizat acest scurt metraj accesati:
http://redactiadestiri.ro/2013/04/video-povestea-emotionanta-a-unui-condamnat-de-comunisti-a-devenit-animatie/





Storytelling proiectiv


In acest tip de storytelling sunt folosite asa-numitele instrumente proiective (asupra carora participantii isi proiecteaza sentimentele, reflectiile, gandurile). Cel mai adesea, aceste instrumente sunt cardurile colorate, cu diverse imagini, simboluri sau scene, asemanatoare cu cele de la jocul de Dixit. 
In functie de setul de carduri ales, imaginile au o anumita tematica si pot fi folosite in contextul in care lucrati: simboluri din povesti (Mythos), viata unui trib in jungla (Morena), scene de violenta/compasiune (Cope), portrete de adulti sau copii (Persona si Personita), ecologie (Habitat) etc.

Cardurile pot fi folosite in 3 momente ale lucrului cu grupul: 
- la inceput: cardurile sunt folosite ca pretext pentru inter-cunoastere si prezentarea participantilor. Exemplu: Folosirea setului Mythos - fiecare participant trage un card cu un simbol care il reprezinta si vorbeste despre sine, prin intermediul imaginii alese.
- la mijloc: cardurile sunt folosite pentru teambuilding si lucru in echipa. Exemplu: Folosirea setului Morena - cardurile stau in pachet si fiecare participant trage pe rand cate un card pe care il aseaza in centru, insotindu-l de o fraza. Urmatorul participant aseaza un alt card si continua povestea cu inca o fraza, care poate avea o tema legata de specificul intalnirii (ex. ”O zi din viata unui lucrator de tineret”).
- la final: pentru evaluarea intalnirii. Exemplu: Folosirea setului OH - cardurile stau cu fata in jos si fiecare participant trage 1-2 carduri pe care apoi le aseaza pe un panou, impartasind reflectii asupra procesului de invatare, lucrului in echipa, modului in care s-a simtit, in functie de ce anume doreste facilitatorul sa se puna in evidenta prin acest exercitiu. 

Regula de aur a acestui tip de storytelling este ca interpretarea cardurilor alese sau trase la intamplare de un participant ii apartine doar acestuia; nici facilitatorul si nici alti participanti nu vor decide daca semnificatia atribuita unui card este valida sau nu. Faptul ca exista un suport proiectiv faciliteaza procesul de storytelling si incurajeaza toti participantii sa impartaseasca emotii si ganduri semnificative legate de munca lor, de un anumit proiect, de participarea la un atelier. 
 

 


 



Adaugat de Mihaela Panus la 09-06-2013 12:32:27
Editat de Andrei Popescu la 10-04-2014 5:30:21
Iti place? Da un
Placut de 2 persoane
4194 vizualizari
TOP