adauga propunerea ta

Vanatoare de comori in contextul drepturilor omului

Obiective: • Dezvoltarea unui spirit de echipă în cadrul grupurilor formate • Exploatarea diferitelor tematici referitoarea la drepturile omului • Conştientizarea participanţilor asupra tematici – drepturile omului

Marimea si caracteristicile grupului: Exerciţiul se poate adapta pe grupuri de diferite mărimi – exerciţiul a fost rulat pe un grup de 55 de persoane dar se poate usor adapta şi pentru grupuri de alte mărimi

Timp necesar: 90 minute

Resurse necesare: • Spaţiu de desfăşurare – care să permită mişcare • Diferite materiale pentru probele create: handout despre situaţia romilor în timpul Holocaustului (anexa 2), mottouri despre drepturile omului (vezi manualul de educaţie despre drepturile omului cu tinerii - REPERE), recuzită pentru teatru imagine şi mimă, sfoară, muzică – o melodie cântată de o persoană dintr-o categorie considerată dezavantajată (romi, LGBT, persoane cu dizabilităţi, etc.), foaie A4, creoane colorate, exerciţii despre drepturile omului (vezi manualul REPERE) • Recuzită pentru persoanele implicate în exerciţiu (costumaţie improvizată de piraţi) – nu sunt necesare costume speciale, ci multă creativitate din partea echipei coordonatoare • Resursa umană – o persoană care să coordoneze întregul proces, plus persoane care să gestioneze staţiile unde echipele au de rezolvat diferite sarcini

Instrucţiuni:
·        Pentru realizarea acestui exerciţiu, este nevoie ca echipa de coordonare să fie familiară cu tematica drepturile omului (dacă este nevoie şi sunt resurse necesare este de indicat ca persoanele din echipă să experimenteze căteva exerciţii pe această tematică înainte de rularea vânătorii de comori – pentru diferite exerciţii vezi REPERE / Compass - http://eycb.coe.int/compass/en/chapter_2/2_5.asp
·        În crearea traseului şi a probelor prin care participanţii vor trece este nevoie de o împărţire exactă a responsabilităţilor în cadrul echipei de coordonare (fiecare persoană să ştie ce anume are de făcut ) – dacă timpul şi spaţiul permite, este de indicat ca echipa să treacă printr-un proces de formare a echipei.
          În cadrul acestei descrieri se face referire la „Vânătoarea de comori organizată la Gura Portiţa, Laboratorul de Educaţie Nonformală 2013. Pentru această „Vânătoare de comori” s-a dori ca echipele să revină de fiecare dată la punctul de control pentru primirea instrucţiunilor care să le permită găsirea următoarei sarcini. Astfel în momentul în care s-a dat startul exerciţiului (care a presupus 10 echipe cu 4 membrii in fiecare echipă) fiecare din cele 10 echipe a primit o instrucţiune care indica una din cele 10 staţii, iar mai apoi după realizarea sarcinilor de la prima staţie, echipa revenea la punctul central de control şi primea instrucţiunile pentru sarcina următoare.
·        La punctul de control este nevoie de una / două persoane care să monitorizeze atent ce echipă este la ce staţie, şi care staţie este liberă pentru a trimite echipele astfel încât să nu existe surpapuneri.
·        Următorul pas este realizarea staţiilor cu sarcini diferite. Pentru „Vânătoarea de comori în contextul drepturilor omului” realizată în cadrul Laboratorului de Educaţie Non-formală ediţia V – 2013, s-au creat 10 staţii după cum urmează:
·        Staţia1: „Descoperă mesajul de la stabilopozi”- la această staţie a fost pus un mesaj care să promoveze drepturile omului. Mesajul a fost scris pe o foaie de hârtie amplasată pe unul dintre stabilopozi de la Gura Portiţei. Echipele au avut ca şi sarcină să găsească stabilopodul pe care era legat acest mesaj şi să aducă mesajul la punctul de control. Instrucţiunea dată de punctul de control pentru această staţie se regăseşte în anexa 1 – indiciu 1. În această staţie se aborda drepturile omului în general.
·        Staţia2: „În gura calului” – în complexul de la Gura Portiţei a fost găsită o „statuie” în formă de cal, acest cal avea în gura lui, pe foi A4 diferite citate referitoare la drepturile omului (copiate din Manualul REPERE). Echipele aveau responsabiltatea să găsească calul şi să memoreze citatul. Iar în momentul în care ajungeau la punctul de control pentru a primi următorul indiciu, erau nevoiţi să recite citatul găsit. La staţia respectivă era o persoană din echipa de coordonare care schimba de fiecare dată citatul (erau pregătite 10 citate) şi care făcea în şoaptă diferite sunete specifice calului.Instrucţiunile pentru această staţie sunt în anexa I – indiciu 2. În această staţie se aborda drepturile omului în general.
·        Staţia3: „Frontiera” – În această staţie s-a experimentat dreptul de a călători, de liberă trecere. Spaţiul de la Gura Portiţei a permis relizarea acestei sarcini, deoarece acolo se afla realmente o frontieră. La acest punct era o persoană din echipa de coordonare pe care echipele care soseau acolo trebuia să o convingă că persoanele din echipă meritau să treacă frontiera. Pentru a ajunge la această sarcină, echipele primeau ca şi instrucţiuni verbale următoarea frază „găseşte frontiera!” şi mai primeau fiecare membru din echipă, un paşaport (imporvizat). În momentul în care găseau frontiera, şi convingeau persoana care era acolo că meritau să treacă frontiera, primeau o ştampilă pe acel paşaport. Iar cu paşaportul ştampilat se întorceau la punctul de control pentru valildarea sarcinii şi pentru primirea de instrucţiuni viitoare.
·        Staţia4: „Ghiceşte-ţi dreptul!” – la această staţie, echipele au avut de înfruntat camera groazei şi de ghicit ce drept se mima de persoana care era acolo. Într-una dintre camerele din complexul de la Gura Portiţei, era o persoană care avea ca şi sarcină să mimeze un drept al omului (din declaraţia universală a drepturilor omului adoptată la 10 decembrie 1948) iar echipele care soseau acolo aveau sarcina să ghicească dreptul mimat. Persoana care era în acea cameră stătea într-un mediu obscur, lumină difuză, în momentul în care intrau echipele în camera se încuia uşa, etc. S-au folosit diferite elemente care creau suspans.  Instrucţiunile pentru această staţie sunt în anexa I – indiciu 4.
·        Staţia5: - La această staţie se vorbea despre dreptul de a nu fi discriminat. Aici s-a folosit ca şi metodă teatru imagine. La staţie (care era amplasată pe un teren de fotbal) era pusă în scenă o imagine în care se observa discriminarea, iar echipele care soseau acolo avea respoabilitatea să mişte personajele din scenetă astfel încât să schimbe povestea din discriminare, în acceptare. Pentru realizarea unei astfel de staţii, este nevoie ca persoanele care sunt acolo din partea echipei de coordonare să cunoască elemente de bază despre teatru imagine. După ce echipele reuşeau să schimbe situaţia din negativ în pozitiv, primeau o scoică însemnată pe care o aduceau punctului de control, unde primeau instrucţiuni pentru o sarcină următoare. Instrucţiunile pentru această staţie sunt în anexa I – indiciu 5
·        Staţia6: „Insula Julietei!”. La această sarcină s-a vorbit despre efectele discriminării, cu precizie, efectele Holocaustului asupra comunităţilor de romi. Echipele care ajungeau la această staţie şi care îl găseau pe Romeo (o persoană din echipa de coordonare) primeau o foaie cu informaţii (a se vedea anexa II) iar ei aveau responsabilitatea să spună la ce grup se făcea referire în acele informaţii. Răspunsul corect era: romii. În momentul în care găseau răspunsul corect, îl scriau pe o foaie, acea foaie era certificată printr-o semnătură de Romeo, iar echipele se întorceau la punctul de control pentru a le fi validată sarcina şi a primi instrucţiunile pentru o următoare staţie. Datorită spaţiului (care includea o insulă) şi a faptului că a existat în echipă o persoană cu numele de Romeo, instrucţiunile pentru această staţie au fost cele din anexa I  – indiciu 6.
·        Staţia7: „Joacă, joacă”. La această staţie s-a vorbit despre dreptul la joacă şi la recreere. Pentru a ajunge la acestă staţie, echipele primeau de la punctul de control o poză, iar ei avea ca şi primă sarcină să găsească locul unde era făcută poza. La acel loc era o persoană din echipa de coordonare care dădea următorul indiciu şi anume „găseşte locul la 30 de paşii de copil depărtare!” – în accel loc era improvizat un loc de joacă, iar pentru a rezolva sarcina, echipele trebuia să se joace un joc din copilărie şi să facă o poză ca dovadă că s-au jucat. Poza respectivă (făcută pe telefon, desenată, etc. ) era adusă la punctul de control pentru validare şi pentru primirea de instrucţiuni viitoare.
·        Staţia8: „Sunetul muzicii” – La această staţie s-a vorbit din nou despre anti-discriminare şi nejudecată. În foişorul de la Gura Portiţei era o persoană care îi invita pe cei care ajungeau acolo să asculte o melodie. După ce echipele ascultau melodia, le era pusă întrebarea, cine cântă acea melodie. Întrebarea avea următoarele opţiuni: persoane LGTB, romi, pers. cu disabilităţi etc. Răspunsul corect erau persoane LGBT, însă punctul de învăţare la această sarcină era că muzica transmite acelaşi mesaj, şi nu este în funcţie de etnia, orientarea sexuală, abilitatea sau dizabilitatea persoanei care produce muzica. Şi indiferent de „culoarea” pielii fiecare persoană ne poate aduce bucurie, bunăstare etc. În momentul în care echipele rezolvau sarcina, primeau de la persoana de acolo un semn, iar cu acel semn se întorceau la punctul de control pentru validare şi înaintare la următoarea sarcină. Instrucţiunile pentru această staţie au fost cele din anexa I – indiciu 8
·        Staţia9: „Nu te lua după aparenţe” – La această staţie s-a lucrat pe egalitatea de gen. Echipele care ajungeau acolo aveau de rezolvat o anedoctă – inspirată din conceptul „lateral thinking”. Le era prezentată o situaţie, pe care ei trebuia să o rezolve. Situaţia era despre un jaf efectuat de un anume John, iar la masa suspecţilor erau persoane la care li se descria meseria pe care aveau. Echipele care veneau la acestă sarcină aveau responsabilitatea să spună cum a reuşit poliţia să îl prindă pe John. Concluzia era că meseriile descrise acolo erau meseri care „în mod normal” se fac de către bărbaţi, însă persoanele prezente la masa suspecţilor erau femei şi doar una dintre acele persoane era bărbat, iar acel bărbat era John. Pentru validare, persoanele primeau o carte Dixit, cu care se întorceau la punctul de control pentru validare şi primire de instrucţiuni pentru o următoare sarcină. Instrucţiunile pentru această staţie au fost cele din anexa I – indiciu 9
·        Staţia10: „Desenează-ţi dreptul!” –În această staţie echipele aveau responsabilitatea să deseneze pe o foaie de hârtie dreptul la muncă. După ce desenau acest drept, persoana care era la această staţie valida desenul. Echipele se întorceau cu desenul validat la punctul de control pentruprimire de instrucţiuni pentru o următoare sarcină. Instrucţiunile pentru această staţie au fost cele din anexa I  – indiciu 10.
·        De menţionat este că sarcinile prezentate mai sus au fost realizate în contextul şi spaţiul disponibil la Gura Portiţei. Sarcinile se pot adapta în funcţie de resursele disponibile.
·        Pentru a implementa un astfel de exerciţiu, după clarificarea fiecărei sarcini, este nevoie ca echipa de coordonare să creeze povestea şi să intre în poveste. Pentru vânătoarea de comori experimentată în cadrul Laboratorului, s-a folosit ca şi tematică „răpirea piraţilor”. Înainte de a începe exerciţiu, echipa de coordonare şi-a intrat în rol. Fiecare persoană s-a deghizat cu resursele existente, în personajul de „pirat” (machiaj pe faţă, improvizat steag de piraţi, îmbracăminte „dezorganizată” etc). S-a pregătit şi punctul de control cu mici elemente care să contureze povestea. Pentru a crea cadrul necesar, participanţii nu au fost anunţaţi ci au fost luaţi prin surprindere. La începerea exerciţiului, grupul de participanţi a fost chemat în sala de lucru cu idea ca li se va comunica ceva foarte important din punct de vedere administrativ. În momentul în care toată lumea s-a strâns în sală, a fost dat un semnal şi echipa de „piraţi” a intrat cu zgomot în sală (s-au folosit tobe şi alte instrumente pentru a genera gălăgie şi spaimă). „Piraţii” au intrat în sala de lucru şi au „răpit” tot grupul, legând cu sfoară participanţii în echipe de 4 persoane. După ce grupul a fost legat, a fost dus la punctul de control. Acolo „piratul şef” le-a explicat că tocmai le-au fost luate toate drepturile. Iar pentru recuperarea drepturilor ei sunt nevoiţi să treacă prin 10 probe de foc pentru a se elibera. În acelaşi moment toate echipele au primit câte o instrucţiune pentru a ajunge la una dintre staţii. „Prizionerilor” li s-a explicat că sunt nevoiţi să lupte pentru drepturile lor. În timpul discursului făcut de piratul şef, ceilalţi piraţi s-au retras la staţiile pentru care erau responsabili. În momentul în care piraţii erau la staţii, piratul şef a dat statul tuturor echipelor în acelaşi timp. Astfel toate cele 10 echipe au plecat înspre 10 staţii. Şi astfel a început cursa pentru eliberarea drepturilor! Pe parcursul întregului exerciţiu, persoanele din echipă erau legate cu sfoară. În momentul încare o echipă a trecut prin toate probele cu succes, persoanele erau eliberate (li se tăia sfoara cu care erau legaţi) şi echipa a primit căte un document referitor la drepturile omului (declaraţia universală, convenţia europeană a drepturilor omului etc. – documente disponibile în manualul REPERE – manual de educaţie pentru drepturile omului cu tinerii) iar pe lângă document, membrii primelor 6 echipe au primit câte pe foaie un exerciţiu de educaţie pe drepturile omului din manualul REPERE.
·        La finalul experienţei, după ce fiecare echipă a trecut prin fiecare probă (sau aproape fiecare echipă) este recomandabil să existe o discuţie la comun. În momentul în care tot grupul se regrupează, este nevoie ca echipa de coordonare să îşi iasă din rol şi să existe o procesare a experienţei, condusă de o persoană din echipă. În acest moment se pot urmări întrebări ca şi:
§  Cum v-aţi simţit?
§  Cum a fost să fiţi legaţi în tot acest timp?
§  Care a fost cea mai dificilă etapă a acestui exerciţiu şi de ce?
§  Despre ce drepturi ale omului a fost vorba în acest exerciţiu?
§  Care sunt concluzile voastre referitoare la conceptul de drepturile omului, în urma acestei experienţe?
Ce anume puteţi spune că aţi învăţat după acest exerciţiu?

Alte aspecte: • Pentru realizarea unui astfel de exerciţiu este nevoie ca echipa de coordonare să creeze cadrul de poveste şi să menţină povestea, însă la final să existe şi ieşirea din rol • Înainte de rularea exerciţiului este nevoie ca echipa de coordonare să treacă prin toate probele (să testeze locaţia, mediul înconjurător, etc.), să estimeze timpul necesar, să se asigure că toate probele se pot efectua în condiţii de siguranţă. Siguranţa participanţilor este un element foarte important de care este nevoie să se ţină seama • Sunt apreciate elemente de decor gen – tobe la răpire, steag, desene legate de poveste etc. • La final este important să existe un exerciţiu – gen energiser – care să readucă tot grupul împreună şi să existe partea de reflecţie asupra experienţei • La pregătirea staţilor este important să se ţină cont de tematica abordată şi de cadrul de poveste în care are loc „vânătoarea de comori” • Acest gen de exerciţiu se poate adapta şi pe alte tematici şi în locaţii diferite, însă este important ca sarcinile să fie conectate cu tematica abordată *exerciţiul „Vânătoarea de comori în contextul drepturilor omului – Răpirea piraţilor” la Portiţa, a fost elaborat în cadrul atelierului de animaţie socio-educativă de la Laboratorul de Educaţie Non-Formală 2013, coordonat de Romina Matei – Institutul Intercultural Timişoara, împreună cu Sandra Horea, Romeo Mosoiu, Georgel Vislan, Aurora Zamfir, Roxana Oprea, Oana Rizescu, Daniela Pri, Cătălina Diana Popa, Ilie Nelu Cioată, Ioana Delia Rusu, Cristina Alina Vlasa, Dan Dumbravă, Badita Florin Alexandru, Catalina Bostan.

Relevant pentru metodele: Animatie socio-educativa
Relevant pentru programele: Tineret in Actiune
Tag-uri: aventura, comori, drepturile omului, vanatoare
Propus de Romina la 07-10-2013 9:33:51
Editat de Andrei Popescu la 07-10-2013 11:14:40
Istoric Vanatoare de comori in contextul drepturilor omului Modifica Vanatoare de comori in contextul drepturilor omului
Iti place? Da un
Placut de 5 persoane
3276 vizualizari

Commentarii

Nu exista comentarii.

Postati un comentariu





A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122)

Filename: Unknown

Line Number: 0

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp)

Filename: Unknown

Line Number: 0