Format si structura

Formatul World Schools

World Schools Style este în prezent unul dintre cele mai raspândite formate de dezbatere. Acesta prevede trei vorbitori de fiecare echipă, cu două echipe într-o dezbatere. Aceste două echipe sunt numite formal Guvern și Opoziție

Temele sunt propuse într-o formă specifică, începând cu formula „Acest Parlament crede că ...”. Având rădăcini în formatul Australian Parliamentary şi inspirat din dezbaterile parlamentare, formatul a luat amploare odată cu înfiinţarea Campionatului Mondial de Dezbateri Academice - World Schools Debating Championships. Principiul confruntării dintre Guvern şi Opoziţie defineşte modul de funcţionare al acestui format, care la fel ca şi într-o dezbatere parlamentară se desfăşoară în jurul unei teze (moţiuni) propuse de către echipa Guvernului.

echipeWS.PNG
La fiecare dezbatere World Schools participă 2 echipe, fiecare fiind compusă din 3 membri. Prima se numeşte echipa Guvernului, cea de-a doua se numeşte echipa Opoziţiei. Fiecare dintre cei trei membri ai fiecărei echipe susţine câte un discurs constructiv de 8 minute, în ordine alternativă (Guvern, apoi Opoziție), începând cu primul vorbitor al echipei Guvernului. După ce fiecare vorbitor a vorbit o dată, al doilea sau primul vorbitor al fiecărei tabere prezintă un discurs de răspuns (sumativ), de 4 minute. În timpul discursurilor obișnuite membri ai echipe adverse pot cere dreptul la intervenții celui care susține discursul. Nu se pot adresa intervenții în timpul discursurilor sumative. 

Astfel, ordinea vorbitorilor este următoarea (ca în schema de mai jos):

Guvern 1 (G1), Opoziție 1 (O1), Guvern 2 (G2), Opoziție 2 (O2), Guvern 3 (G3), Opoziție 3 (O3).   

FormatWS.PNG


























Primele 6 discursuri se numesc discursuri constructive
 
În cadrul discursurilor constructive, membrii echipei oponente pot cere intervenţii numai după primul minut şi înainte de ultimul minut al acestuia. Vorbitorul poate acepta sau respinge orice intervenţie în acest cadru. 
 
După aceste discursuri, fiecare echipă va prezenta câte un discurs conclusiv de 4 minute, acestea fiind susţinute de către vorbitorul 1 sau 2 din fiecare echipă. Opoziția (Oc) va prezenta primul discurs conclusiv, urmată de către Guvern (Gc). În discursurile conclusive nu se acceptă intervenții.

Rolurile echipelor în formatul World Schools
 
Echipa Guvernului: Are datoria de a interpreta moţiunea într-un mod rezonabil, care să nu fie truistic sau tautologic și de a demonstra poziţia pe care o susține ca fiind aplicabilă în majoritatea cazurilor, „ca regulă”.

Responsabilități de bază:
1) prezintă interpretarea temei și definițiile termenilor cheie;
2) prezintă, demonstrează și reconstruiește argumentele cazului propriu ;
3) respinge argumentele cazului Opoziţiei; 
 
Echipa Opoziţiei: Opoziţia are datoria de a demonstra că moţiunea nu se aplică într-un procent semnificativ al cazurilor, având opţiunea de a avea un caz constructiv propriu care să vină în contradicţie cu cazul Guvernului, sau de a îşi structura cazul strict pe baza contra-argumentării cazului Guvernului. În ambele situaţii, aceştia trebuie să creeze propria structură şi „diviziune” a argumentelor.

Responsabilități de bază:
1) prezintă poziția pe care echipa Opoziţiei o adoptă față de interpretare și definiții,
2) respinge argumentele cazului Guvernului;
3) prezintă, susține și reconstruiește argumentele cazului Opoziţiei.

Rolurile fiecărui membru al echipei

Guvern 1 - Primul vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a prezenta poziția echipei față de temă, ideea centrală pe care o va susține și o parte din argumentele formulate de echipa din care face parte. Totodată, va trebui să anunțe împărțirea argumentelor între membrii echipei.

Opoziție 1 - Primul vorbitor al echipei Opoziției are rolul de a explica diferenţele fundamentale între cazul Guvernului și cel al Opoziției, de a anunța împărțirea argumentelor ce vor fi înaintat de Opoziție, de a-și prezenta partea sa de caz și de a contraargumenta rationamentele aduse de primul vorbitor al Guvernului. 

Guvern 2 - Al doilea vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a resusține argumentele propriei echipe, care au fost contestate de către Opoziție, de a contra-argumenta cazul propus de echipa Opoziției și de a prezenta propria parte din cazul Guvernului.

Opoziție 2 - Al doilea vorbitor al echipei Opoziției are sarcina de a reconstrui atacul asupra cazului Guvernului, prin atacarea argumentelor aduse de vorbitorului 2 al Guvernului. Este recomandat să aducă și argumente și exemple noi, dacă nu, cel puțin să diversifice contraargumentarea.

Guvern 3 - Al treilea vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a raspunde tuturor atacurilor Opoziției, mai ales ale vorbitorului 3 și de a resusține toate argumentele Guvernului. 

Opoziție 3 - Al treilea vorbitor al echipei Opoziției are rolul de a răspunde argumentelor aduse de vorbitorului 3 al Guvernului și de a resusține cazul și contra-argumentarea echipei sale.

Discursurile conclusive - Aceste discursuri au rolul de a sumariza dezbaterea, din punctul de vedere al fiecărei echipe. Ele pot fi susținute fie de primul, fie de al doilea vorbitor al fiecărei echipe. Rolul celui care susține acest discurs este de a prezenta concluzia din punctul de vedere al echipei sale și de a evidenția cele mai importate puncte disputate de-a lungul dezbaterii. În discursurile conclusive nu este permisă adresarea intervențiilor și nici prezentarea unor argumente noi. 

Decizia

Dezbaterea este urmărită de către un arbitru, care la final are rolul de a decide care dintre cele două echipe și-a argumentat cel mai bine punctul de vedere, ținând cont de calitatea argumentelor, de strategia folosită și de calitatea abilităților oratorice. 

Criteriile urmărite în luarea deciziei sunt următoarele:
 
  • Conţinutul - se referă la partea de argumentare: construcţia argumentelor, raţionamentele, dovezile folosite, contraargumentarea şi resusţinerea propriilor argumente. În principiu, vorbitorii trebuie să demonstreze că argumentele lor sunt adevărate și importante. Foarte important de reținut este că debaterii trebuie să-și explice argumentele, nu arbitrii să le înțeleagă bazat pe propria lor gândire. Nu în ultimul rând, conținutul trebuie evaluat în sine, și nu în funcție de cum a evoluat în dezbatere. Un argument bun rămâne un argument bun și dacă a fost contraargumentat, iar un argument slab rămâne un argument slab și dacă nu a fost contraargumentat deloc.
  • Strategia - se referă la: structura şi utilizarea timpului şi discutarea chestiunilor relevante pentru moţiune. Tot la această categorie se încadrează şi îndeplinirea specificului de rol
  • Stilul - se referă la a avea un stil propriu care să permită o explicare clară a argumentelor. Atâta timp cât nu împiedică buna desfăşurare a dezbaterii, chestiuni cum ar fi îmbrăcămintea sau modalitatea de consultare a notiţelor nu ar trebui să conteze. Ceea ce ar trebui să conteze este capacitatea vorbitorului de a fi sigur pe sine, de a avea o atitudine pozitivă şi de a adăuga argumentelor latura de persuasiune oratorică.
Strategia, conținutul și stilul sunt interdependente, astfel că arbitrii nu trebuie să evalueze niciunul din aceste elemente ca vast superior sau inferior celorlalte, ci trebuie să le evalueze holistic. Un discurs nu poate fi convingător fără o strategie decentă, un stil atractiv și un conținut relevant.

Modalitatea de acordare a punctajelor:

Arbitrul mai are și rolul de a puncta prestația fiecărui participant la dezbatere, în funcție de cele trei criterii prezentate mai sus și de a realiza o ierarhie a discursurilor în funcție de impactul în rundă. Punctajul se acordă individual fiecărui vorbitor după cum urmează:

Conținut: 40
Stil: 40
Strategie: 20
TOTAL: 100

În discursurile conclusive, punctajul fiecărei categorii este înjumătățit.

Deşi punctele pentru un discurs constructiv sunt între 0 şi 100, iar cele pentru un discurs conclusiv sunt de maxim 40, 40, respectiv 20, standardele de la WSDC (World Schools Debating Championship) impun ca toate punctajele acordate vorbitorilor să se încadreze în intervalul 80 (discurs perfect) – 60 (discurs extrem de slab sau ofensator).

Un discurs mediu, cu un număr echilibrat de atribute bune şi slabe, va primi un punctaj de 70. Desigur, acest standard nu asigură că toţi arbitrii vor judeca la fel, sau că orice neînţelegere va fi eliminată. În fond, dezbaterile vor păstra întotdeauna o doză de subiectivitate. Ceea ce reuşesc însă prevederile de mai sus este să reducă la minim a disensiunilor şi să forţeze o justificare cât mai clară.
 
Recomandare de prezentare a deciziei:

Feedbackul ar trebui să conțină 3 elemente principale (nu neapărat în această ordine):

A. Decizia – O scurtă prezentare a rezultatelor dezbaterii.

B. Motivarea deciziei – Explicarea motivelor pentru care ați decis ca victoria să mearga de partea echipei câștigătoare în așa mod încât ambele echipe să înțeleagă de ce decizia a mers de o parte sau alta. Aceasta ar trebui să fie partea principală a discursului.

C. Critici constructive la nivel de echipă, scopul fiind ca ambele echipe să presteze un debate de o mai bună calitate în runda următoare.

Alte formate de dezbateri

Formatul World Schools nu este singurul format existent de dezbateri. În funcție, de numărul de echipe, numărul de persoane dintr-o echipă și specificul rolurilor îndeplinite de aceștia formatele pot varia. Puteți afla mai multe informații accesând linkurile de mai jos:

Adaugat de Teodora Graur la 09-06-2013 5:44:04
Editat de Teodora Graur la 30-06-2013 10:39:53
Iti place? Da un
Placut de 1 persoane
14922 vizualizari
TOP